Ghinion.

 Am ajuns la concluzia ca nu am pic de noroc in viata asta... Orice fac cu speranta ca e cea mai buna alegere si ca-mi va aduce putin bine si ceva noroc se dovedeste a fi cea mai proasta alegere posibila si face si mai mult rau.
 Viata asta ma calca in picioare.
 Ma intreb cand naiba o sa am si eu putin noroc?
 Probabil ca niciodata. Am sa invat sa traiesc cu asta si nu am sa mai fac alegeri inutile de acum inainte. Da,asta am sa fac. Decat sa-mi inrautatesc viata, mai bine o las asa cum e. Oricum e de rahat.
 Still waiting for the luck which never comes.
 Fuck it! Fuck this luck, fuck this life, fuck me, fuck you all. Fuck everything!
 I hate you.

Rutina

 Zile ciudate au trecut peste mine. Lucruri noi s-au intamplat. Rutina a patruns in viata mea,iar. Simt nevoia sa fac ceva ,sa sparg gheata..si am facut. Bineinteles ceva gresit,ca de obicei. Acum regret ca am facut-o... Dar nu mai pot plange laptele varsat. Lasa ca-mi iau altul. Ce am facut a spart gheata,dar numai pentru o seara. Azi e la fel ca intotdeauna. Rutina asta...Cum suna "viata rutinoasa"? :))
 Mi-am adus aminte de cateva momente simpatice de la scoala..de pragurile trecute la engleza. Dragut. M-am simtit bine.
 Dar acum e rutina. Am innebunit.
 Rutina ma innebuneste.
 Da,stiu, folosesc prea des cuvantul rutina ,da-mi place cum suna : "rutinaa".
 Da.
 Rutina.

Lectii.

 Azi am invatat o lectie... Am invatat ca nimic, dar nimic in lumea asta nu poate fi mai sus de sanatatea unui om...
 Lucrurile banale pe care le credeam importante in viata,lucruri in care am crezut cu tarie, toate s-au risipit intr-o clipa si am ramas goala pe dinauntru. M-am golit de sentimente ,rugaciuni si sperante. Totul e pustiu acum si nimic nu mai conteaza. Nici rac,nici ursulet, nici pestisor, nici linguri mancatoare de oameni, nici iubiri , nici vise,nici nimic nu mai are rost acum.
 Mai exista rugaciunea sa ajung ziua de maine,sa nu raman blocata in timp si in spatiu, sa nu raman in prezent, sa vad viitorul. Asta conteaza. Vreau sa nu mai simt durerea. Vreau sa traiesc ,nu conteaza cum,doar sa traiesc.
 Nu mi-as mai da viata pentru nimic, nici pentru iubire acum.
 Viata e pe primul loc de aici inainte.
 Racul si Ursuletul pot sa astepte. Ei nu mai au importanta.
 Heaven can wait.

Ma gandesc...

 Oare adevarul ne poate face liberi?
 Daca eu m-as duce la tine si ti-as spune tot adevarul m-as simti libera? Sau mi-as pune o piatra mai mare pe inima?
 Mi-e teama sa incerc. De fapt am facut-o deja  si m-am simtit bine in primele 5 minute pana am aflat raspunsul tau la acest adevar,sau mai bine zis reactia ta. Piatra de moara dintre noi s-a asezat pe sufletul meu.
 Ce senzatie  neplacuta... Dar nu conteaza  piatra de moara, nici ce simt, nici adevarul sau neadevarul meu. Tot ce conteaza sunt...lingurile mancatoare de oameni!
 Ganditi-va de cate ori puneti mana pe o lingura. Ganditi-va de cate ori deschideti sertarul cu linguri, odata s-ar putea sa fie ultima data.
 O,da! Ganditi-va serios la asta. Eu, de cand am auzit discursul asta la teatru, ma gandesc cat de serios pot. E periculos. Totusi, exista o solutie: furculita.
 Hai sa mancam supa cu furculta!
 Taree,nu?

Awesome as fuck.

 Tired of the shits in your head.

In plus...

 De cand ma stiu imi caut locul. Nu mi l-am gasit inca. Oriunde ma aflu am acelasi sentiment: sunt in plus.
 Niciodata nu am avut o cea mai buna prietena doar a mea. Stiu, sunt egoista sa gandesc asa, dar nu o data am avut nevoie de o prietena cea mai buna care sa fie doar a mea, pe care sa o impart cu nimeni.
 Ei bine, asa e. Mereu am nimerit intr-un grup deja format si puternic unde m-am simtit in plus. De ce mai multe ori era un duo unde un al treilea nu isi avea locul. Nu am stat prea mult in vreo unul, nu acolo a fost locul meu. Nu  va fi locul meu in vreun trio. Vreau un duo, pe cineva doar pentru mine. Stiu, cred ca nici nu exista cineva doar pentru mine, dar inca vreau.
 Sunt slaba. Nu stiu sa ma adaptez intr-un grup. Nimeni infara de mine si de  voi , acum, nu mai stie asta.
 Sunt in plus. Pana si aici nu-mi am locul.
 Sunteti in plus in viata mea.!

Nu din nou.

 Degeaba spera. Nimic nu va mai fi bine pentru el vreodata. Nimic nu face sa vrea sa spere. Totu-i negru peste tot. N-are rost sa mai traiasca.
 Ce peste prost! Cum a putut sa spere la asa o creatura ca Racul? Chiar daca l-a avut candva nu inseamna ca ar putea sa-l aiba din nou. Ce prostie!
 Nu mai spera,peste!
 Potoleste-te odata! Nu vezi cat rau iti faci?
 Opreste-te!
 Vezi ca a spus nu. Zi-i si tu nu!
 Daca vrei...

Pestisor nebun de dor

 Pestisorul nebun de dor revine in forta! Cu multa forta,mult mai multa... Acum l-a uitat pe ursulet. In sfarsit se simte liber. O,da! Ce senzatie placuta. Viata fara ursulet e brilianta! Simte libertatea si adrenalina cum ii curge prin vene si sangele ii pulseaza.
 Placuta senzatie. Da!
 Te-am uitat Ursulet! Am scapat de tine!
 In sfarsit..
 Acum ii face loc racului. E mai aproape de inima lui,de felul lui de a fi.
 Parca suna mai bine Rac si Pestisor decat Ursulet si Pestisor.!
 Suna mai bine.

Poveste fara sfarsit..

 E intuneric, unul dintr-acela total, de nepatruns nici cu o raza de lumina. Durerea din inima i se inteteste. Are nevoie sa vorbeasca cu el. Stie ca  ce a facut e cel mai bun lucru pe care el l-ar fi putut face pentru cel mai bun prieten.
 E miezul noptii. Pune mana pe telefon si tasteaza numarul. Suna. Nu raspunde nimeni. Mai incearca, gandindu-se ca poate doarme si nu aude. Intr-un final o voce ametita raspunde:
 - Da ?!?
 - Am nevoie sa vorbim. Trebuie sa ma ajuti s-o uit daca tot m-ai ajutat s-o alung din viata mea, frate!
 - Esti prost? Ai vazut cat e ora? Oricum ma p*s pe suferinta ta! Tu chiar crezi ca-mi pasa de tine? Pe ea am vrut-o tot timpul!
 Muzica de pe fundal se aude din ce in ce mai tare pana "prietenul" ii inchide telefonul in nas.
 In acel moment lumea i-a cazut in cap. El, prietenul lui cel mai bun l-a tradat si a facut tot posibilul sa-l desparta de iubita sa. O pierduse si pe ea..
 Se imbraca cu gesturi mecanice si iasa in intunericul noptii. Nu stie unde-l duc picioarele. Nu-si aminteste cat a mers si nu-si da seama unde se afla.
 La un moment dat ceva ii deschide ochii. E in fata geamului ei. O sclipire ii atrage atentia dincolo de perdele. Inca nu doarme..Cu siguranta plange si sufera in tacere.
 Faptul ca a crezut in vorbele celuilalt si a facut-o sa sufere ii provoaca greata. Simte gustul metalic al vomei urcandu-i-se in gat pana in gura. A eliminat greata.
 Isi revine. A inteles cat de grava e situatia in care se afla. A ramas singur pe lume. Si-a pierdut cea mai mare iubire, chiar unica iubire din viata lui din cauza naivitatii sale.
 Nu! Nu poate accepta. Trebuie sa-si ceara iertare. O suna. Nu-i raspunde. Incepe sa planga. Suna din nou. La ultimul tarait raspunde o voce plansa:
 - Alo?
 - Am nevoie de tine! Ma sting!
 - Unde esti? Spune-mi si vin!
 - Afara...
 Telefonul ii cade din mana si se bucati. Cade si el.. lesina. Se pierde in nestiinta.
 - Afara unde?!? Alo?!
 Nimic.
 E disperata. Nu stie unde sa-l gaseasca. Ploua? Se uita pe geam sa verifice. Da. Dar, ce-i gramada aceea din mijlocul drumului? O, nu! El e!
 Ia o patura si iasa repede.Ploaia se opreste. Il inveleste cu grija in patura. Il saruta, il mangaie, il tine in brate si sta cu el pana dimineata.
El deschide ochii. E intr-un pat de fier imbracat intr-o camasa albastra cu buline.
 - Unde ma aflu?
 - La spital. Ai lesinat in fata casei mele , ii raspunde  vocea de care-i era atat de dor. Il tine de mana.
 El incepe sa planga si-si cere disperat iertare. Ea il iarta cu lacrimi de fericire in ochi. E fericita ca il are. E fericit ca o are. Se iubesc.
  Povestea lor n-are sfarsit.
  Si se iubeau dintotdeauna...

Ghici!

    Acum ceva timp am descoperit un fel de ghicit in carti,stiti voi..trecut,prezent si viitor; un fel de vrajitorie ce-i drept. Stiu clar ca e o prostie si nu e drept sa cred in asa ceva,dar ma simt satisfacuta si zambesc prosteste cand imi iasa ceva de bine.
    Da,stiu,sunt tampita si naiva sa ma agat de asa ceva.
    Uitasem sa specific ca ghicitul asta e legat de persoana iubita.
    Si de aici incep sentimentele..Azi am incercat pe numele tau si a iesit de bine! [ieeeii!] As vrea sa fie adevarat. Cum am mai scris si in alta postare,mi-as da viata sa te am iar si/ sau sa fie adevarat ce mi-au  prezis cartile. Nu pot sa zic ce, as parea mai naiva decat par deja..
    Recunosc ca vreau sa ma agat de orice lucru care-mi da o speranta in legatura cu tine.
    Nu inteleg de ce pana azi nu m-am dat seama ca tu esti iubirea in care am crezut mereu,cea adevarata si sacra. Ceilalti au fost doar inchipuiri si ce simt pentru tine nu am mai simtit niciodata pana acum,deci e ceva,nu?
    Stiu ca am inteles prea tarziu ce insemni pentru mine,dupa ce a trecut atata timp de cand nu te am mai, si am sa regret asta toata viata mea. Stiu. Iarta-ma pentru tot ce ti-am facut vreodata. Stiu ca ai suferit din cauza mea.
    Imi pare rau..
    Ghici!
    Te iubesc...

Tu

 Mi-am dat seama ca mi-e dor de vremurile vechi, cand eram doar o fetita care rosea ori de cate ori o priveai, o fetita care pleca capul ori de cate ori de vedea si inima incepea sa-i bata mai tare..
 Un copil mandru ca te are pe tine. Acum imi dau seama ca m-am schimbat,dar acea mandrie a ramas inca in interiorul meu. Imi dau seama, dar prea tarziu, ca te-am pierdut si ca nu te voi mai avea vreodata. Mi-as da viata sa pot da timpul inapoi si sa te am iar. Promit ca nu voi face aceeasi greseala din nou. Promit ca nu te voi mai rani vreodata. Promit ca te voi iubi curat, fara minciuna si cu tot sufletul. Iti voi oferi totul si as fi cea mai fericita, dar degeaba sper. Imposibil. Nu pot. Te iubesc.
 Prima dragoste nu se uita..
 Tu..

Schimbari..

 Azi simt ca ceva se schimba in viata mea. Nu stiu daca in bine sau in rau,dar se va schimba. Chiar imi doresc o schimbare, de orice fel, pentru ca viata mea a inceput sa capete o rutina plictisitoare.
 Si azi am invatat o lectie, dar habar nu am care. Am sa ma gandesc la asta.
 Mi-am pus in gand sa-mi fac ordine in sentimente. Sa ma gandesc la ce si pentru cine simt si sa elimin ce nu e bun in mine. Sunt multe simtiri nocive in inima mea. Stiu ,totusi, ca nu am sa reusesc sa dau afara ce nu e bun, dar intentia conteaza,asa-i?
 E bina ca ma gandesc la asta, e bine ca ma gandesc la ceva. Am s-o fac si pe asta.
 Candva..